ministru >> prim-ministru >> blogger
Unul din argumentele pe care le-am auzit, după pronunțarea sentinței, a fost acela că nu ar fi trebuit să fiu condamnat pentru că am făcut și fapte bune (NATO, U.E., vize, creștere economică, „laptele și cornul”, săli de sport etc.). Greșit!
Argumentul principal este acela că nu există nici un fel de dovezi de vinovăție. Dosarul Zambaccian este format din diverse bucăți de acuzații puse împreună (Zambaccian, Cornu, Tell, numirea Irinei Jianu, importuri din China de materiale de construcții) după ce Băsescu a stabilit, în urma alegerilor din 2004, că eu sunt vinovat. Sigur că e greu să citești acest dosar, cu 12.000 de pagini și compunerile succesive ale celor care l-au întocmit. Mulți analiști dar și oameni simpli au reținut doar ceea ce, în timp, „sursele judiciare” au lansat pentru marele public, plus declarațiile mincinoase ale celor transformați, prin șantaj, de către procurori, din învinuiți (puși la fezandat) în…
Vezi articolul original 349 de cuvinte mai mult
Lasă un comentariu