operatiunispeciale

Ne pregatim pentru sarbatorile de sfarsit de an. Asteptam, cu nerabdarea din copilarie, pomul de Craciun si reintalnirea de familie. Anul acesta, pentru mine, Pomul are o semnificatie deosebita. In 2012, Craciunul l-am „petrecut” in penitenciar. A fost probabil momentul cel mai dificil, chiar daca stiam ca familia era alaturi de mine. Pomul de Craciun a ramas insa nestrans pana cand am venit acasa, in martie.

Tot anul 2013 a stat sub semnul tensiunii si al multor sperante neimplinite. Pentru mine. Semne de intrebare, raspunsuri partiale. Am avut impresia ca traiesc intr-o sala de asteptare. Sau intr-o sala a pasilor pierduti. Intr-o lume a lui Godot. Si a lui Murphy. O lume a pesimismului si, adeseori, a bascaliei. O lume a bataliilor pentru supravietuire. Lipsita de verticalitate si de demnitate. Evident, cu exceptii notabile ce dau, in continuare, sens prieteniei si credintei.

Anul acesta, ma gandesc, etern neresemnat, ca viitorul…